Legătura între AMH și FIV

 Infertilitatea este o afecțiune din ce în ce mai frecventă, afectând 15% din cuplurile de vârstă reproductivă. Opțiunile de tratament includ: inseminarea intrauterină, inducerea ovulației, fertilizarea in vitro (FIV) sau injecția intracitoplasmatică de spermă (ICSI). În ciuda progreselor semnificative în tehnologiile de reproducere asistată din ultimele decenii, succesul FIV rămâne modest, fără a depăși 43% rata natalității, chiar și la pacienții cu cel mai bun prognostic. Astfel, îmbunătățirea succesului FIV este o preocupare constantă pentru cei implicați în domeniul medicinei reproductive. Au fost studiați markerii de rezervă ovariană, cum ar fi numărul foliculilor antrali, hormonul de stimulare a foliculilor (FSH) și hormonul anti-müllerian (AMH) ca posibili predictori ai natalității, dar valoarea lor predictivă este controversată. In orice caz, AMH este recunoscut pe scară largă ca un bun predictor al răspunsului ovarian la stimularea ovariană controlată.

Cel mai slab rezultat reproductiv în cazul pacientii nostrii, conform unui studiu propriu publicat intr-o revista medicala de prestigiu, a fost găsit la cei cu AMH peste 7ng/ml, care au cele mai mici rate de sarcină, în timp ce pacienții cu AMH între 1,1ng/ml și 5ng/ml și cei cu AMH între 5 și 7 ng/mL au avut rate de sarcină similară, peste 50% . Prin urmare, rezultatele noastre sugerează că relația dintre AMH și sarcină nu este liniară și poate varia în funcție de rezerva ovariana si cauza infertilității.

Există implicații clinice ale cercetarilor noastre. În primul rând, la pacienții cu AMH sub 5 ng/ml, nivelurile mai mari de AMH sunt asociate cu șanse mai mari de sarcină. La rândul său, la pacienții cu valori de AMH care depășesc 5 ng/ml, nivelurile mai mari de AMH ar putea fi asociate cu șanse mai reduse de sarcină, cel puțin atunci când sunt transferați embrioni proaspeți. În al doilea rând, la pacienții cu AMH peste 7ng/ml, clinicianul s-ar putea aștepta la o scădere a ratei de fertilizare și o scădere a sarcinii într-un ciclu de stimulare ovariană.

Chiar si pacientele cu AMH <1,1ng/ml pot avea un prognostic reproductiv bun, indeosebi cele tinere, sub 37 de ani, rata sarcinilor clinice putând ajunge chiar la 49%, neexistand o limita inferioara a AMH-ului până la care se pot obtine sarcini, si implicit nasteri.

Impactul negativ al creșterii adipozității asupra nivelului AMH circulant, raportat de studiile anterioare nu a fost confirmat în studiul nostru. Astfel, concluziile noastre sugerează că un nivel scăzut de AMH la un pacient cu exces de greutate corporală moderat (IMC sub 40 kg/m2) nu poate fi explicat printr-o adipozitate crescută. Prin urmare, din punct de vedere al răspunsului la tratamentul de stimulare ovariană, acești pacienți trebuie sfătuiți să înceapă tratamentul pentru infertilitate cât mai curând posibil, în loc să amâne tratamentul până când greutatea corporală este optimizată.