Centrul medical ARTHOPE

Hormonul anti-mullerian (AMH)-când trebuie măsurat și ce legătură are cu fertilitatea?

Autor: Dr. Elena-Teodora Gheorghe, medic specialist endocrinolog

Ce reprezintă hormonul anti-mullerian?

Hormonul anti-mullerian (AMH) este un membru al familiei TGF-beta si joacă un rol esențial în determinarea și diferențierea sexuală în timpul dezvoltării embrionare. La femei acesta este produs de către foliculii ovarieni mici în creștere (foliculii preantrali mici și antrali precoce) și are un efect inhibitor asupra recrutării foliculilor primordiali și creșterii foliculilor preantrali induse de hormonul foliculostimulant (FSH). Începând de la naștere nivelul de AMH crește până la vârsta de 9 ani, apoi scade în perioada pubertății și atinge un vârf la vârsta de 25 de ani. Ulterior, apare o scădere treptată odată cu reducerea numărului foliculilor primordiali influențată de înaintarea în vârstă, iar la vârsta de 50 de ani nivelul său este nedetectabil.

Fecundabilitatea feminină (probabilitatea de a obține o sarcină per ciclu menstrual) scade odată cu înaintarea în vârstă din cauza scăderii cantității și calității ovocitelor. Deci, odată cu vârsta, apare scăderea rezervei ovariene.

AMH împreună cu alte analize specifice este folosit pentru evaluarea rezervei ovariene și predicția menopauzei. Nivelul de AMH se menține constant de la un ciclu menstrual la altul, iar măsurarea lui se poate face în orice fază a ciclului menstrual. De asemenea, o singură măsurare a nivelului de AMH este suficientă și nu este influențat de funcția hipotalamo-hipofizară.

AMH nu este folosit doar pentru evaluarea rezervei ovariene, ci are mai multe utilizări: marker al responsivității ovariene în reproducerea asistată; evaluarea disfuncțiilor ovariene, cum este sindromul de ovar polichistic (SOPC); înainte și după afectarea ovariană produsă de chimioterapie, radioterapie sau operație; diagnosticul menopauzei precoce sau insuficienței ovariene premature. Mai mult, AMH poate fi folosit ca marker tumoral pentru tumorile provenite din celulele granuloase la femei și din celulele Sertoli la bărbați. Poate fi un marker pentru evaluarea funcției testiculare și spermatogenezei.

Care este rolul AMH-ului în evaluarea rezervei ovariene scăzute?

Femeile se nasc cu un număr limitat de ovocite predeterminat genetic, de 1-2 milioane la momentul nașterii, iar majoritatea vor suferi un proces de atrezie pe parcursul vieții și un număr mai mic vor produce ovulație. Nivelul de AMH se corelează puternic cu rezerva ovariană, reflectând potențialul ovulator. Rezerva ovariană este definită prin cantitatea și calitatea foliculilor primordiali. Nivelul de AMH specific vârstei măsurate prin teste automate este cel mai bun marker pentru evaluarea rezervei ovariene, mai bun decât vârsta sau alte analize specifice. În cazul în care o femeie are rezervă ovariană scăzută este necesară repetarea AMH, recoltarea FSH în ziua 3-5 a ciclului menstrual și ecografie pentru evaluarea numărului de foliculi. Evaluarea este individualizată pentru fiecare femeie, iar diagnosticul final este pus după ce este efectuată o evaluare completă și identificați factorii de risc pentru rezerva ovariană scăzută. Femeile cu rezerva ovariană scăzută care doresc o sarcină sunt încurajate să încerce obținerea unei sarcini spontan în următoarele 6 luni, iar dacă sarcina nu apare natural se folosesc tehnici de reproducere asistată. AMH nu poate prezice șansa ca o femeie să rămână însărcinată, deoarece fertilitatea este influențată de numeroși factori. Deci AMH nu trebuie folosit ca test de fertilitate. La femeile cu rezervă ovariană diminuată se face evaluare anuală și corectați factorii de risc asociați cu scăderea rapidă a acesteia: factori care țin de stilul de viață, alcool, fumat, obezitate, malnutriție și stres. La femeile cu nivelul de AMH acceptabil ar trebui subliniat faptul că vârsta avansată se asociază cu riscuri materne și fetale.

Care este rolul AMH în prezicerea vârstei menopauzei și insuficienței ovariene premature?

Nivelurile de AMH specifice vârstei pot anticipa vârsta menopauzei, mai ales la femeile sub 40 de ani, chiar dacă acestea au cicluri menstruale regulate și niveluri normale ale hormonilor. Deci este util pentru femeile tinere care sunt la risc de menopauză precoce din cauza unor factori genetici, familiali sau de mediu, dar sunt necesare studii suplimentare. AMH-ul este mai scăzut la femeile diagnosticate cu insuficiență ovariană prematură comparativ cu femeile sănătoase.

Cum se folosește AMH în tehnicile de reproducere asistată?

Nivelul de AMH poate fi folosit pentru predicția răspunsului ovarian în tehnicile de reproducere asistată, înainte de stimularea ovariană. Acest lucru este necesar în vederea consilierii pacientei și folosirea individualizată a dozei de gonadotropine. Nivelul mic de AMH se corelează cu un răspuns slab și cu rată scăzută de obținere a sarcinii. De asemenea, măsurarea AMH este utilă în predicția sindromului de hipertimulare ovariană.

Care este rolul AMH la pacientele cu sindromul ovarelor polichistice?

Nivelul de AMH este de 2-3 ori mai mare la pacientele cu SOPC decât la femeile sănătoase de vârstă fertilă, cel mai probabil din cauza creșterii masei foliculare. Nivelul de AMH se corelează cu severitatea bolii, niveluri mai mari fiind prezente la femeile cu amenoree, decât la cele cu oligomenoree.

Limitări ale folosirii AMH

Măsurarea nivelului de AMH are următoarele limitări: scăderea dependentă de vârstă a AMH-ului variază de la o femeie la alta, unii factori exogeni sau endogeni influențează nivelul de AMH (nivel mic al vitaminei D, folosirea contraceptivelor orale, a agoniștilor de GnRH, fumat, intervenții chirurgicale la nivelul ovarului, endometrioză etc), măsurarea AMH-ului nu trebuie folosit ca un test pentru fertilitate.

SURSE:

  1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8947835/
  2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10316928/
  3. https://www.mdpi.com/2077-0383/11/23/7209
  4. https://www.sciencedirect.com/topics/psychology/fecundability
  5. https://www.frontiersin.org/journals/endocrinology/articles/10.3389/fendo.2021.695157/full
Tiroidita postpartum - ARTHOPE

Tiroidita postpartum: simptome și tratament

Nașterea unui copil aduce cu ea schimbări hormonale profunde, iar tiroida nu face excepție. Tiroidita postpartum este o afecțiune relativ frecventă, dar adesea trecută cu vederea, pentru că simptomele ei se confundă ușor cu oboseala normală din primul an de viață al bebelușului. Cunoașterea semnelor și a momentului potrivit pentru

Read More »
Progesteron scăzut - ARTHOPE

Progesteron scăzut: cauze și impact asupra fertilității

Progesteronul este unul dintre hormonii-cheie ai ciclului menstrual și al sarcinii timpurii. Un nivel scăzut de progesteron ridică frecvent întrebări în rândul femeilor care încearcă să obțină o sarcină sau care se confruntă cu cicluri neregulate, pentru că acest hormon este strâns legat de ovulație și de capacitatea uterului de

Read More »
Rata de succes a FIV în funcție de vârsta femeii

Rata de succes a FIV în funcție de vârsta femeii

Una dintre primele întrebări pe care le au cuplurile care iau în calcul un tratament de fertilizare in vitro este: ce șanse reale avem? Răspunsul depinde de mulți factori, dar vârsta femeii rămâne, constant, cel mai important predictor al șanselor de succes, pentru că, așa cum am discutat și în

Read More »
ICSI vs FIV clasică: care este diferența

ICSI vs FIV clasică: care este diferența

În cadrul unui tratament de fertilizare in vitro, una dintre deciziile tehnice importante este alegerea metodei prin care ovocitele vor fi fertilizate: FIV clasică sau ICSI. Deși ambele fac parte din același proces general de FIV, diferența dintre ele este semnificativă, iar alegerea corectă depinde de indicația clinică. Nu este

Read More »
Ciclo FIV - ARTHOPE

Etapele unui ciclu de FIV: ce se întâmplă pas cu pas

Fertilizarea in vitro este un proces format din mai multe etape bine definite, fiecare cu propriul rol și propriul calendar. Pentru multe cupluri, necunoscutul este cel mai stresant aspect al tratamentului. De aceea, înțelegerea a ceea ce urmează, pas cu pas, poate face procesul mult mai ușor de gestionat din

Read More »
Rezistența la insulină

Rezistența la insulină: cum o recunoști și cum o tratezi

Te îngrași ușor, mai ales în zona abdominală, chiar dacă nu mănânci mai mult decât înainte. După mese bogate în carbohidrați te simți brusc epuizat. Ai pofte intense de dulce, concentrare dificilă și o senzație de somnolență care nu dispare. Sau medicul ți-a spus că glicemia à jeun este la

Read More »
Scroll to Top